INTREBARILE VIETII

Intrebarile au aparut de pe vremea cand primii oameni isi faceau veacul prin aceasta lume. Ele au fost foarte importante si din “cauza” lor noi suntem acum atat de evoluati.

Noi fiind o specie foarte curioasa, automat au aparut si intrebarile. Si eu imi pun intrebari. Am inceput de mic copil, cand abia descopeream lumea in care ma nascusem, si am continuat pana cand eram un pustiulica si am avut prima deceptie in dragoste, iar in prezent, fiind mai curios din fire decat majoritatea, imi pun constant intrebari si sunt foarte dornic de a afla raspunsuri. De exemplu nu ingelegeam de ce ai nevoie de boncanci cu bombeu pana nu a cumparat taica-meu de aici incaltaminte protectie TED.

Religia este prima chestie care a avut de suferit din cauza acestor intrebari. Ea ne invata sa nu punem intrebari, ci doar sa ascultam ce zice ea, fara sa gandim mai mult decat ne este permis. Firea mea curioasa nu a putut sa suporte asta, pur si simplu a trebuit sa trec de aceste limite. Si am facut asta, am pus intrebari, am cautat raspunsuri, si mi-am schimbat total viziunea despre religie, ce face ea si cum o face. Am dezvoltat o pasiune si pentru psihologie, am vrut eu sa cunosc femeia si sa incerc sa o inteleg, sa incerc sa inteleg relatiile dintre oameni si sa caut metode de a le imbunatati.

Am pus intrebari. Am cautat raspunsuri. Nu de putine ori au fost momente cand nu am gasit raspunsul dorit, dar prefer sa gasesc un raspuns care nu vroiam sa-l aud si sa regret dupa, decat sa nu-mi pun intrebari si sa regret ca nu am facut-o. E o vorba, “curiosul moare repede”. Eh, prefer sa mor plin de cunostinte, decat sa traiesc vag, degeaba. Din cauza intrebarilor puse, am invatat limbajul corpului, am invatat psihologie, am invatat diverse lucruri, din diverse categorii, am o cultura generala relativ bogata, si pot sa ma descurc oriunde sunt intrebat ceva.

Am ajutat diverse persoane, care la randul lor aveau intrebari, le-am ajutat cu raspunsuri din experienta mea de viata, de prin carti, documentare, internet, aplicatii in viata reala, si am fost destul de apreciat pentru aceste cunostinte. Daca nu ar fi fost intrebarile, nu as fi gasit raspunsurile. Si chiar nu stiu cum m-as fi descurcat acum daca nu as fi avut cunostintele din mintea mea. Nu pot sa-mi imaginez acest lucru. Cunostintele sunt simbolurile mele, ce ma reprezinta, fara ele eu nu as exista, nu as fi omul din prezent, nu as fi ajutat numeroase persoane, nu m-as fi descurcat in viata.

Intre 1-9 noiembrie este o expozitie spatiala in Iris Titan Bucuresti, unica in Romania, cu diverse lucruri autentice, de la praf selenar pana la costume pentru astronauti, parti din diverse nave spatiale, machete si multe altele. Oamenii au fost in vizita. Multi oameni.
Dar cati dintre ei aveau habar de asa ceva? Ca omenirea a trecut de marginile impuse de Pamant, au ajuns pe Luna, au facut alte diverse expeditii, au trimis sonde si sateliti in spatiu, ca suntem capabili sa vedem tot ce este la o distanta de milioane de ani lumina, ca spatiul este un loc atat de frumos dar si singuratic?

Nu foarte multi. Noroc cu aceasta expozitie, ca altfel majoritatea oamenilor nu ar fi aflat toate aceste lucruri. Eu le stiam deja, tocmai pentru ca mi-am pus intrebari. Niciodata sa nu renunti la a pune intrebari. Doar “din cauza lor” inveti anumite lucruri, si probabil e si singura metoda eficienta de a capata cunostinte noi.